În viața de zi cu zi, ne folosim de inteligența artificială slabă. Se referă la capabilitatea computerelor de a efectua sarcini specifice, indiferent de complexitatea sau gradul de dificultate. Un exemplu în acest sens îl reprezintă boții care răspund la întrebări, ocupă funcții de asistenți personali care organizează și procesează informații, calculează distanțe și accesează cele mai eficiente rute în Maps, recomandă motoarelor utilizatorilor să aleagă produse și servicii specifice. Astfel, acest tip de inteligență artificială este ca un suport, ne ajută să fim mai eficienți și mai organizați.
În schimb, inteligența artificială puternică se situează la un nivel mai înalt de dezvoltare care presupune o gamă extinsă de abilități cognitive care să simuleze inteligența umană, de la a da răspunsuri unor întrebări abstracte și de a aplica date de la un câmp la altul, până la experimentarea conștiinței umane. Totuși, acest tip de inteligență artificială nu este la îndemâna tuturor, de aceea tindem să fim privați de modul în care funcționează și cum ne poate afecta.
Se estimează că în viitor, inteligența artificială va afecta 95% dintre locurile de muncă, va acapara industria și domenii precum agricultura, iar în timp, va provoca o scădere drastică a muncii manuale. În schimb, domeniul medical va beneficia de pe urma dezvoltării inteligenței artificiale. În privința educația, părerile sunt împărțite, sunt anumite ramuri care nu vor putea fi atinse sau înlocuite de inteligența artificială. De exemplu, cel puțin în până în viitorul estimat de specialiști, filozofia va rămâne în afara domeniului de aplicare al inteligenței artificiale.
Unele studii arată deja că ne
confruntăm cu o degradare cognitivă din cauza dependenței de tehnologie. În
Demența digitală, Manfred Spitzer explică foarte bine cât de predispuși suntem
declinului mental, care sunt efectele negative și cum ne putem proteja
sănătatea mentală. Autorul dă un exemplu foarte comun, prin care toți ajungem
să trecem. El susține că din cauza aplicațiilor de tipul Google Maps, partea
responsabilă a creierului care operează cu astfel de conexiuni ajunge să se
degradeze, deoarece nu mai are posibilitatea de a lucra singur, nu mai este
solicitat, iar cu timpul, orientarea noastră în spațiu va depinde doar de
ajutorul tehnologiei. Citește mai multe informații pe Thetech.ro.
